Autodeterminarea in educatie conduce la implicare si
inter-conectare, la dorinta de dezvoltare, de a deveni din ce in ce mai bun in
domenii care conteaza pentru tine. Caci in cadrul colaborarii vrei sa participi
cu ceva care te pune in valoare si nu in umbra sau inferioritate.
Controlul conduce la diverse strategii de supravietuire,
de la ascultarea oarba pana la mimare, lingusire, minciuna si chiar inhibarea a
tot ceea ce e personal in noi, pentru a putea supravietui, pentru a ne incadra
in sistem...
Teoria
inteligentelor multiple repune în
discuţie concepţia tradiţională, unidimensională a inteligenţei şi propune
o nouă paradigmă pentru înţelegerea ei. Consecinţele transformatoare ale
acestei perspective noi sânt spectaculoase! În toate domeniile legate de conlucrarea şi relaţionarea oamenilor. În primul rând ea conduce la o regândire şi reorganizare a educaţiei; la
o regândire şi reorganizare a structurilor politice, economice, religioase – oriunde
acolo unde oamenii interacţioneaza.
Astfel,
după cum lesne se poate observa, fiecare om posedă un set de abilităţi ce pot
fi dezvoltate, ce pot fi educate şi care sânt complementare abilităţilor celorlalţi membri ai grupului, ai
societăţii din care facem parte. Fiecare are talentul său, darul său, ce se
cere dezvoltat şi valorizat prin punerea lui în comun. Fiecare astfel de
abilitate poate fi considerată o inteligenţă. Şi fiecare abilitate sau
inteligenţă poate fi şi trebuie dezvoltată. Evident, nu toţi avem aceleaşi
daruri sau aceleaşi inteligenţe!
Teoria inteligentelor multiple cheama la colaborare si complementaritate umana! Cheama la descoperirea si valorificarea propriilor daruri, ale propriilor valori! Cheama la constientizare de sine, dar si la respect fata de altii, fata de valoarea lor! La responsabilitate fata de valorizarea noastra si a celorlalti! La sustinerea celuilalt.
Teoria inteligentelor multiple cheama la colaborare si complementaritate umana! Cheama la descoperirea si valorificarea propriilor daruri, ale propriilor valori! Cheama la constientizare de sine, dar si la respect fata de altii, fata de valoarea lor! La responsabilitate fata de valorizarea noastra si a celorlalti! La sustinerea celuilalt.
O bună
organizare educaţională, politică, socială, economică sau religioasă va ţine
cont de acestă structură complementară a
oamenilor şi a inteligenţelor-darurilor lor multiple. Societatea subsidiara
este o astfel de organizare politico-economica! O bună pedagogie sau filozofie
politică va căuta să găsească formele cele mai propice exprimării şi punerii în
valoare a acestei calităţi a oamenilor. De a fi diferiţi, dar complementari!
Dweck, profesoara de psihologie la Universitatea Stanford, a studiat motivatia copiiilor si tinerilor timp de 40 de ani. Concluzia ei este ca ceea ce oamenii cred influenteaza ceea ce oamenii realizeaza. Credintele noastre despre noi insine si despre natura abilitatilor noastre pot fixa granitele realizarilor noastre. Potrivit lui Dweck, oamenii pot avea doua credinte: ca „se poate” sau ca „nu se poate”! Pentru cei care „nu se poate”, evident, nu se poate. Pentru cei care „se poate” exista un spatiu aproape nesfarsit de speranta, aspiratie, incercare, cautare, incredere si mai ales de dezvoltare personala! Pentru cei care nu se poate efortul si staruinta sunt vazute ca vane, din moment ce nu conduc practic nicaieri si, ca urmare, nu li se acorda atentie si energie. Pentru cei care se poate, efortul, staruinta, tenacitatea sunt mijloacele principale prin care se urca scarile evolutiei si sunt gata sa le cultive si sa le aloce energie si timp.
Carol Dweck a mai observat inca ceva: in universul
pedagogic pot fi doua tipuri de obiective: obiectiv de performanta si obiectiv
de invatare. Obiectivele de performanta (cum ar fi obtinerea unor note,
trecerea unui examen) nu conduc la invatare, nu conduc la insusirea si
interiorizarea informatiei si nu conduc la cresterea prea mare a capacitatii copiiilor
de a aplica notiunile la situatiile vietii, la provocarile reale. O scoala cu
obiective de performanta, cum e cea de azi, nu conduce la o dezvoltare reala a
elevilor si, mai ingrozitor, inhiba, pe termen lung, dispozitia naturala de
invatare si auto-educatie! Obiectivele de invatare lasa un spatiu nesfarsit de
inaintare, nici o nota de 10 nu exista sa iti spuna ca ai terminat cu lectia
asta, ca ai facut tot ce se putea face!!
Cei care impartasesc ideile de mai sus si considera ca
ele descriu mai adecvat natura umana, vor prefera pentru copiii lor
1.Un mediu educational in care autodeterminarea, conform
teoriei inteligentelor multiple, sa isi spuna cuvantul si copiii sa invete doar
ceea ce doresc, ceea ce ii intereseaza. Parintii si profesorii ii vor ajuta si
sustine pe copii sa descopere lumea, dar apoi ii vor lasa sa aprofundeze doar
ceea ce doresc. Principala lucrare a profesorilor va fi construirea acelui
spatiu de autodeterminare si colaborare a copiiilor!
2.Atmosfera din sanul familiei si a comunitatii
educationale va fi una pozitiva, de incredere ca „se poate”! Ca lumea e
frumoasa! Ca sta in puterea noastra sa evoluam si sa colaboram si sa construim
o lume mai buna! Am mai spus-o de multe ori: acolo unde setarea noastra
energetica sau fiintiala este pe supravietuire/munca (intotdeauna acolo unde nu
exista pasiune si participare, adica unde nu exista autodeterminare sau
echilibru interior) dezvoltarea noastra biologica si spirituala merge intr-o
anumita directie. Acolo unde lumea e descrisa ca un loc rau si un pericol,
setarea noastra se va comuta pe inchidere/aparare si iarasi evolutia noastra
biologica si spirituala va fi in directia corespunzatoare. Iar acolo unde
suntem inconjurati de iubire si apreciere si ni se spune ca lumea e frumoasa,
ca „se poate”, atunci ne vom aloca energia inspre dezvoltare/colaborare si vom
evolua cu totul diferit!!
3.O educatie cu obiective pur de invatare si fara
obiective de performanta.
O educatie, deci, neinstitutionalizata! (Aceasta din urma
nu poate exista decat avand obiective de performanta, ce au avantajul ca pot fi
masinist cuantificate si exprimate.)
Aceste noi presupozitii despre natura umana
structureaza o noua educatie, bazata pe autodeterminare, sprijinita de iubire
si colaborare, personalizata si care asigura cea mai buna baza dezvoltarii
personale prin alegerea obiectivelor de invatare in dauna celor de performata!
O educatie neinstitutionalizata, gandita pentru dezvoltarea capacitatilor de
colaborare, empatie si autoeducatie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu