GANDIREA LATERALA

 

Gandirea laterala reprezinta un proces deliberat. Este tot un mod de folosire a mintii, ca si gandirea logica (verticala), dar de alt tip.

Gandirea laterala se ocupa de generarea de idei noi. Ideile noi nu au legatura doar cu tehnica si inventiile, ci reprezinta materia schimbarii si a progresului in orice domeniu, de la stiinta pana la arta si de la politic pana la fericirea individuala.

Gandirea laterala se ocupa, de asemenea, cu spargerea barierelor conceptuale ale vechilor idei. Aceasta conduce la o schimbare de atitudine si de abordare. Ne ajuta sa privim cu totul altfel lucruri pe care le-am privit pana atunci doar in acelasi fel. Mi se pare extrem de valoros acest lucru! Eliberarea de vechile idei (tipare) si stimularea altora sunt doua aspecte ingemanate ale gandirii laterale.

Modul gandirii laterale este foarte diferit de cel al gandirii verticale. In gandirea verticala inaintam cu pasi secventiali, ce trebuie sa aiba o justificare. Distinctia dintre cele doua moduri de gandire este foarte transanta. De pilda: in gandirea laterala folosim informatia nu pentru rationalitatea ei, ci pentru efectele pe care le produce. In gandirea laterala se poate intampla sa fie nevoie de o greseala intr-o anumita etapa pentru a ajunge in final la o solutie benefica si, deci, corecta. In gandirea verticala, logica sau matematica, acest lucru ar fi de-a dreptul imposibil. In gandirea laterala se poate intampla sa cautam in mod deliberat informatii irelevante, tocmai pentru a reusi sa ne desprindem cumva, sa evadam din universul logic in care momentan percepem lucrurile. In gandirea verticala selectam doar informatiile relevante si inaintam doar in aceeasi logica, doar in cadrul aceluiasi model sau tipar.

Cu ajutorul gandirii verticale putem ajunge la o concluzie printr-o suita valida de pasi. Dialectica, intalnita in operele lui Platon, este reprezentativa pentru acest mod vertical de gandire. Datorita temeiniciei fiecarei etape din aceasta suita, putem sa fim foarte increzatori in corectitudinea concluziei. Insa, indiferent de cat de corecta ar fi fost aceasta suita, punctul de plecare a fost o alegere perceptiva, care a modelat cu propria logica conceptele de baza si informatiile ulterioare implicate in proces! Alegerile perceptive tind sa creeze distinctii transante si sa foloseasca polarizarea extrema. Gandirea verticala lucreaza in acest mod! Cu concepte produse prin alegere perceptiva. Are nevoie de aceasta polarizare (mai mult sau mai putin extrema) pentru ca ea are nevoie de un model pe care sa il recunoasca cat mai repede, pentru a estima cat mai repede si de un criteriu clar si rapid de selectie, pentru a face diferenta, pentru a face claritate in haosul pe care il numim viata. Gandirea laterala este necesara pentru a clarifica, nuanta eventual, alegerea perceptiva situata dincolo de domeniul gandirii verticale. Gandirea laterala va tempera in acelasi timp si aroganta oricarei concluzii rigide, indiferent cat de solid ar parea traseul pe care s-a ajuns la aceasta concluzie.

Gandirea verticala dezvolta idei care sunt generate la baza de gandirea laterala!

In acest sens cele doua se completeaza si se eficientizeaza!

Intotdeauna cand avem a alege, vom alege pe baza emotiilor. De aceea o numim alegere perceptiva. Dar aceasta sansa a alegerii, aceasta posibilitate a doua sau mai multe solutii alternative, ne este data de lucrarea gandirii laterale! Gandirea verticala nu mai presupune alternativitate reala! Nu lucreaza in logica lui si/si, precum gandirea laterala, ci in logica lui ori/ori.

Initierea in gandirea laterala este cu atat mai necesara, cu cat in trecut accentul a fost pus exclusiv pe gandirea verticala. De asemenea, tendinta comuna, odata cu inaintarea in varsta, vis-a-vis de acele conexiuni neuronale uzitate intens, este de a nu mai putea vedea si altceva, de a nu mai putea organic da loc alternativitatii. Gandirea verticala nu numai ca este insuficianta pentru progres, ci, singura, este de-a dreptul periculoasa. Gandirea verticala singura nu poate face fata marii diversitati umane, marii diversitati de opinii, perspective; conduce la ideologie si totalitarism. Conflictele ajung cumplite, producand moarte si suferinta, boala si ratare a vietii, in toate taberele bazate exclusiv pe gandirea verticala!...

Gandirea laterala nu este vreun sistem magic, aparut din senin. Au existat intotdeauna cazuri in care oamenii au folosit gandirea laterala pentru a obtine anumite rezultate. Au existat intotdeauna oameni care au avut o inclinare naturala catre gandirea laterala. Eu sunt un astfel de om. Scopul acestui articol este de a arata ca gandirea laterala este o parte fundamentala a gandirii omenesti, ca fiecare din noi poate avea acces la ea si ca ea, fiind o abilitate, se poate insusi prin exersare, prin utilizare. In loc sa asteptam pasivi ca sa apara solutii alternative, sa ne vina idei, sa devenim creativi, putem incerca sa realizam aceste lucruri folosind gandirea laterala intr-o maniera practica si deliberata. De asemenea, in loc sa ne autoconfirmam, intarindu-ne tot mai mult in ideile si perceptiile noastre, inchizandu-ne in noi, ramanand surzi si orbi la calitatea slaba a relatiilor umane din societatea noastra si la suferintele produse de o parte si de alta, putem folosi gandirea laterala pentru a ne schimba perceptiile, pentru a putea construi si altceva in jur.

Nu intram intr-o polarizare gandirea laterala - gandirea verticala! Nu se pune problema sa stabilim care mod de gandire este mai bun, mai valoros. Cautam doar sa descoperim specificul fiecaruia, pentru a intelege cate ceva despre modurile in care mintea noastra poate lucra. Gandirea laterala nu inlocuieste gandirea verticala. Ambele sunt necesare si sunt complementare!

Cred ca va sunt clare avantajele unui sistem informational bazat pe modele prestabilite: eficienta estimarii si viteza de reactie. Dar dezavantajele sunt de asemenea evidente: 
-       Din moment ce modelele controleaza atentia, acestea se fixeaza din ce   in ce mai rigid. Nu mai vedem nimic altceva
-   Exista o tendinta de „centralizare”, ceea ce inseamna ca orice element care are vreo asemanare cu un model standard va fi perceput ca fiind insusi modelul standard 
-        Modelul se poate perpetua si dupa ce si-a pierdut utilitatea. Se poate infiltra in zone in care nu are nici o utilitate 
-   Ordinea in care sosesc informatiile are un rol foarte important in organizarea modelelor. Astfel, exista putine sanse ca un astfel de aranjament informational sa fie cel mai bun posibil 
-      Exista o tendinta pronuntata de polarizare. Pentru a face si mai simpla si eficienta selectia. In timp, orice informatii vor fi catalogate, indiferent de nuanta lor, doar in doua mari categorii. 
-   Se produc si se utilizeaza clisee, fara a mai acorda atentie sau efort receptarii nuantelor diferite

Atitudinea gandirii laterale se refera la orice mod de a privi lucrurile ca fiind utile, dar nu unice sau absolute! Asta inseamna ca recunoastem utilitatea unui model, dar in loc sa il consideram inevitabil, il privim ca si cum ar fi doar un mod de a pune lucrurile cap la cap. Aceasta atitudine contesta presupunerea conform careia un model convenabil la un moment dat este singurul model posibil. O asemenea manifestare tempereaza aroganta rigiditatii oricarei dogme.

Atitudinea gandirii laterale presupune in primul rand refuzul de a accepta modele rigide, iar in al doilea rand, o incercare de a combina lucrurile, dar in alt mod. In loc sa ia un model si sa il elaboreze in continuare, asa cum face gandirea verticala, gandirea laterala incearca sa restructureze modelul, combinand informatiile intr-un mod diferit.

Atunci cand gandim lateral cautam intotdeauna sa vedem din alte perspective, renuntand la rigiditatea unui model sau altul, renuntand sa ramanem prizonierii doar unui perspective. Cautam sa ne smulgem atentia acaparata de modelul predominant si sa o orientam oriunde altundeva! Este o cautare deliberata si care foloseste pentru aceasta metode! Cautam doar sa gasim alternative, sa restructuram modelele care pana atunci ne-au acaparat! Intentia nu este aceea de a declara sau demonstra ca modelul actual este gresit sau nepotrivit. Gandirea laterala nu formuleaza niciodata judecati! Ea doar genereaza alternative, puncte de vedere diferite! Conform gandirii laterale, singurul aspect gresit al unui model este rigiditatea aroganta cu care este sustinut.

In afara de faptul ca reprezinta o atitudine, gandirea laterala este totodata o modalitate specifica de a utiliza informatia, restructurand-o in alte modele in mod deliberat.

La baza acestor metode stau mai multe principii generale.

In primul rand, in gandirea laterala, informatiile nu sunt utilizate ca scop in sine, ci pentru efectele lor, pentru schimbarile ce le-ar putea aduce perceptiei. Acest mod de a privi lucrurile presupune sa privim inainte, nu inapoi. Cand gandim vertical, asamblam informatiile intr-o structura, construim o punte sau un drum pas cu pas. Informatia devine parte integranta a liniei de asamblare. In gandirea laterala, informatia este utilizata pentru a modifica structura, nu pentru a deveni parte a ansambului ei.

Gandirea laterala foloseste informatiile in mod provocator pentru a sparge vechile modele si a elibera informatiile pentru a putea fi rearanjate!

Evident, dupa ce am restructurat modelul, dupa ce am schimbat perceptia, cea care dezvolta si utilizeaza noul model este gandirea verticala. Astfel cele doua moduri de a gandi se completeaza reciproc.

Ca si gandirea verticala, gandirea laterala reprezinta un mod de a folosi mintea, de a folosi capacitatile neuronale ale creierului. Putem sa o numim abilitate, obicei sau atitudine a mintii. Si orice abilitate poate fi exersata, dezvoltata, insusita!

Simplul fapt de a auzi de acest concept al gandirii laterale, deschiderea catre el nu sunt suficiente pentru a dezvolta, ca si abilitate proprie, gandirea laterala. E nevoie de un cadru real in care sa exersam si de anumite tehnici tangibile pe care sa le practicam!

E nevoie de efort voluntar, de atentie, de perseverenta si auto-disciplina! Altfel nu se genereaza neuroni si nu se produc conexiuni puternice la nivel neuronal! Prin exersarea tehnicilor si usurinta in a le utiliza, gandirea laterala devine o atitudine a mintii.