Gandirea laterala reprezinta
un proces deliberat. Este tot un mod de folosire a mintii, ca si gandirea
logica (verticala), dar de alt tip.
Gandirea laterala se ocupa
de generarea de idei noi. Ideile noi nu au legatura doar cu tehnica si
inventiile, ci reprezinta materia schimbarii si a progresului in orice domeniu,
de la stiinta pana la arta si de la politic pana la fericirea individuala.
Gandirea laterala se ocupa,
de asemenea, cu spargerea barierelor
conceptuale ale vechilor idei. Aceasta conduce la o schimbare de atitudine
si de abordare. Ne ajuta sa privim cu totul altfel lucruri pe care le-am privit
pana atunci doar in acelasi fel. Mi se pare extrem de valoros acest lucru! Eliberarea
de vechile idei (tipare) si stimularea altora sunt doua aspecte ingemanate ale
gandirii laterale.
Modul gandirii laterale este
foarte diferit de cel al gandirii verticale. In gandirea verticala inaintam cu
pasi secventiali, ce trebuie sa aiba o justificare. Distinctia dintre cele doua
moduri de gandire este foarte transanta. De pilda: in gandirea laterala folosim
informatia nu pentru rationalitatea ei, ci pentru efectele pe care le produce.
In gandirea laterala se poate intampla sa fie nevoie de o greseala intr-o
anumita etapa pentru a ajunge in final la o solutie benefica si, deci, corecta.
In gandirea verticala, logica sau matematica, acest lucru ar fi de-a dreptul
imposibil. In gandirea laterala se poate intampla sa cautam in mod deliberat
informatii irelevante, tocmai pentru a reusi sa ne desprindem cumva, sa evadam
din universul logic in care momentan percepem lucrurile. In gandirea verticala
selectam doar informatiile relevante si inaintam doar in aceeasi logica, doar
in cadrul aceluiasi model sau tipar.
Cu ajutorul gandirii verticale
putem ajunge la o concluzie printr-o suita valida
de pasi. Dialectica, intalnita in operele lui Platon, este reprezentativa
pentru acest mod vertical de gandire. Datorita temeiniciei fiecarei etape din
aceasta suita, putem sa fim foarte increzatori in corectitudinea concluziei.
Insa, indiferent de cat de corecta ar fi fost aceasta suita, punctul de plecare
a fost o alegere perceptiva, care a
modelat cu propria logica conceptele de baza si informatiile ulterioare
implicate in proces! Alegerile perceptive tind sa creeze distinctii transante
si sa foloseasca polarizarea extrema. Gandirea verticala lucreaza in acest mod!
Cu concepte produse prin alegere perceptiva. Are nevoie de aceasta polarizare
(mai mult sau mai putin extrema) pentru ca ea are nevoie de un model pe care sa
il recunoasca cat mai repede, pentru a estima cat mai repede si de un criteriu
clar si rapid de selectie, pentru a face diferenta, pentru a face claritate in
haosul pe care il numim viata. Gandirea laterala este necesara pentru a
clarifica, nuanta eventual, alegerea perceptiva situata dincolo de domeniul gandirii
verticale. Gandirea laterala va tempera in acelasi timp si aroganta oricarei
concluzii rigide, indiferent cat de solid ar parea traseul pe care s-a ajuns la
aceasta concluzie.
Gandirea verticala dezvolta
idei care sunt generate la baza de gandirea laterala!
In acest sens cele doua se
completeaza si se eficientizeaza!
Intotdeauna cand avem a
alege, vom alege pe baza emotiilor. De aceea o numim alegere perceptiva. Dar
aceasta sansa a alegerii, aceasta posibilitate a doua sau mai multe solutii
alternative, ne este data de lucrarea gandirii laterale! Gandirea verticala nu
mai presupune alternativitate reala! Nu lucreaza in logica lui si/si, precum
gandirea laterala, ci in logica lui ori/ori.
Initierea in gandirea
laterala este cu atat mai necesara, cu cat in trecut accentul a fost pus
exclusiv pe gandirea verticala. De asemenea, tendinta comuna, odata cu
inaintarea in varsta, vis-a-vis de acele conexiuni neuronale uzitate intens,
este de a nu mai putea vedea si
altceva, de a nu mai putea organic da
loc alternativitatii. Gandirea verticala nu numai ca este insuficianta pentru
progres, ci, singura, este de-a dreptul periculoasa. Gandirea verticala singura
nu poate face fata marii diversitati umane, marii diversitati de opinii,
perspective; conduce la ideologie si totalitarism. Conflictele ajung cumplite,
producand moarte si suferinta, boala si ratare
a vietii, in toate taberele bazate exclusiv pe gandirea verticala!...
Gandirea laterala nu este
vreun sistem magic, aparut din senin. Au existat intotdeauna cazuri in care
oamenii au folosit gandirea laterala pentru a obtine anumite rezultate. Au
existat intotdeauna oameni care au avut o inclinare naturala catre gandirea
laterala. Eu sunt un astfel de om. Scopul acestui articol este de a arata ca gandirea
laterala este o parte fundamentala a gandirii omenesti, ca fiecare din noi
poate avea acces la ea si ca ea, fiind o abilitate, se poate insusi prin
exersare, prin utilizare. In loc sa asteptam pasivi ca sa apara solutii
alternative, sa ne vina idei, sa devenim creativi, putem incerca sa realizam
aceste lucruri folosind gandirea laterala intr-o maniera practica si deliberata. De asemenea, in loc sa ne
autoconfirmam, intarindu-ne tot mai mult in ideile si perceptiile noastre,
inchizandu-ne in noi, ramanand surzi si
orbi la calitatea slaba a relatiilor umane din societatea noastra si la
suferintele produse de o parte si de alta, putem folosi gandirea laterala pentru a ne schimba perceptiile, pentru
a putea construi si altceva in jur.
Nu intram intr-o polarizare
gandirea laterala - gandirea verticala! Nu se pune problema sa stabilim care
mod de gandire este mai bun, mai valoros. Cautam doar sa descoperim specificul
fiecaruia, pentru a intelege cate ceva despre modurile in care mintea noastra
poate lucra. Gandirea laterala nu inlocuieste gandirea verticala. Ambele sunt
necesare si sunt complementare!
Cred ca va sunt clare
avantajele unui sistem informational bazat pe modele prestabilite: eficienta
estimarii si viteza de reactie. Dar dezavantajele sunt de asemenea evidente:
- Din moment ce modelele controleaza atentia, acestea se fixeaza din ce in ce mai rigid. Nu mai vedem nimic altceva
- Exista o tendinta de „centralizare”, ceea ce inseamna ca orice element care are vreo asemanare cu un model standard va fi perceput ca fiind insusi modelul standard
- Modelul se poate perpetua si dupa ce si-a pierdut utilitatea. Se poate infiltra in zone in care nu are nici o utilitate
- Ordinea in care sosesc informatiile are un rol foarte important in organizarea modelelor. Astfel, exista putine sanse ca un astfel de aranjament informational sa fie cel mai bun posibil
- Exista o tendinta pronuntata de polarizare. Pentru a face si mai simpla si eficienta selectia. In timp, orice informatii vor fi catalogate, indiferent de nuanta lor, doar in doua mari categorii.
- Se produc si se utilizeaza clisee, fara a mai acorda atentie sau efort receptarii nuantelor diferite
- Din moment ce modelele controleaza atentia, acestea se fixeaza din ce in ce mai rigid. Nu mai vedem nimic altceva
- Exista o tendinta de „centralizare”, ceea ce inseamna ca orice element care are vreo asemanare cu un model standard va fi perceput ca fiind insusi modelul standard
- Modelul se poate perpetua si dupa ce si-a pierdut utilitatea. Se poate infiltra in zone in care nu are nici o utilitate
- Ordinea in care sosesc informatiile are un rol foarte important in organizarea modelelor. Astfel, exista putine sanse ca un astfel de aranjament informational sa fie cel mai bun posibil
- Exista o tendinta pronuntata de polarizare. Pentru a face si mai simpla si eficienta selectia. In timp, orice informatii vor fi catalogate, indiferent de nuanta lor, doar in doua mari categorii.
- Se produc si se utilizeaza clisee, fara a mai acorda atentie sau efort receptarii nuantelor diferite
Atitudinea gandirii laterale
se refera la orice mod de a privi lucrurile ca fiind utile, dar nu unice sau
absolute! Asta inseamna ca recunoastem utilitatea unui model, dar in loc sa il
consideram inevitabil, il privim ca si cum ar fi doar un mod de a pune lucrurile
cap la cap. Aceasta atitudine contesta presupunerea conform careia un model
convenabil la un moment dat este singurul model posibil. O asemenea manifestare
tempereaza aroganta rigiditatii oricarei dogme.
Atitudinea gandirii laterale
presupune in primul rand refuzul de a accepta modele rigide, iar in al doilea
rand, o incercare de a combina lucrurile, dar in alt mod. In loc sa ia un model
si sa il elaboreze in continuare, asa cum face gandirea verticala, gandirea
laterala incearca sa restructureze modelul, combinand informatiile intr-un mod
diferit.
Atunci cand gandim lateral
cautam intotdeauna sa vedem din alte perspective, renuntand la rigiditatea unui
model sau altul, renuntand sa ramanem prizonierii doar unui perspective. Cautam
sa ne smulgem atentia acaparata de modelul predominant si sa o orientam oriunde
altundeva! Este o cautare deliberata si care foloseste pentru aceasta metode! Cautam
doar sa gasim alternative, sa restructuram modelele care pana atunci ne-au
acaparat! Intentia nu este aceea de a declara sau demonstra ca modelul actual
este gresit sau nepotrivit. Gandirea laterala nu formuleaza niciodata judecati!
Ea doar genereaza alternative, puncte de vedere diferite! Conform gandirii
laterale, singurul aspect gresit al unui model este rigiditatea aroganta cu
care este sustinut.
In afara de faptul ca
reprezinta o atitudine, gandirea laterala este totodata o modalitate specifica
de a utiliza informatia, restructurand-o in alte modele in mod deliberat.
La baza acestor metode stau
mai multe principii generale.
In primul rand, in gandirea
laterala, informatiile nu sunt utilizate ca scop in sine, ci pentru efectele
lor, pentru schimbarile ce le-ar putea aduce perceptiei. Acest mod de a privi
lucrurile presupune sa privim inainte, nu inapoi. Cand gandim vertical,
asamblam informatiile intr-o structura, construim o punte sau un drum pas cu
pas. Informatia devine parte integranta a liniei de asamblare. In gandirea
laterala, informatia este utilizata pentru a modifica structura, nu pentru a
deveni parte a ansambului ei.
Gandirea laterala foloseste
informatiile in mod provocator pentru a sparge vechile modele si a elibera
informatiile pentru a putea fi rearanjate!
Evident, dupa ce am
restructurat modelul, dupa ce am schimbat perceptia, cea care dezvolta si utilizeaza
noul model este gandirea verticala. Astfel cele doua moduri de a gandi se
completeaza reciproc.
Ca si gandirea verticala,
gandirea laterala reprezinta un mod de a folosi mintea, de a folosi
capacitatile neuronale ale creierului. Putem sa o numim abilitate, obicei sau
atitudine a mintii. Si orice abilitate poate fi exersata, dezvoltata, insusita!
Simplul fapt de a auzi de
acest concept al gandirii laterale, deschiderea catre el nu sunt suficiente
pentru a dezvolta, ca si abilitate proprie, gandirea laterala. E nevoie de un
cadru real in care sa exersam si de anumite tehnici tangibile pe care sa le
practicam!
E nevoie de efort voluntar,
de atentie, de perseverenta si auto-disciplina! Altfel nu se genereaza neuroni
si nu se produc conexiuni puternice la nivel neuronal! Prin exersarea
tehnicilor si usurinta in a le utiliza, gandirea laterala devine o atitudine a
mintii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu